Pentagonul pare hotarît sa invadeze vestul Rusiei cît timp mai detine superioritatea tehnologica, adica pîna în 2018. Succesul blindatelor americane depinde de executarea prin surprindere, de operatiuni aeropurtate, efectuate cu avioanele cu rotor mobil ( O/MV-22 ) si cu elicoptere de transport CH-47, CH-53E si UH-60, concomitent cu vînatoarea ”de curatare” a blindate rusesti, executata de elicopterele americane de atac AH-64, OH-58 si AH-1W/Z[1].
Pentru a face fata agresiunii americane, Rusia a anuntat ca va crea doua noi divizii noi în cadrul Comandamentului Strategic Vest ( la Smolensk si Voronej ) si o divizie în Comandamentul Strategic Sud ( la Rostov pe Don ).
Totodata, la granitele Rusiei cu Finlanda, Tarile Baltice si Polonia, trupele de graniceri ale ministerul rus de Interne au început amplasarea de retele de senzori anti-intruziune de tip ”Bufnita”. Acest echipament permite descoperirea, recunoasterea, precum si determinarea coordonatelor si monitorizarea obiectivelor mobile inamice, simultan cu afisarea pe harta digitala a zonei, a traiectoriei de miscare a acestora.
Sistemul Bufnita-SBRM (Служебно-боевая разведывательная машина) este operat de o grupa de militari dispusi pe un autoturism usor blindat GAZ-233036 Tigru si este compus din pîna la 50-80 de senzori-transmitatori magnetici, seismici si acustici. Senzorii sunt plantati în retea, într-o zona bine determinata, sunt monitorizati de la distanta, senzorul cântarind aproximativ 700 de grame. Ei pot fi plantati mai ales în zone greu accesibile ( paduri, mlastini sau pe suprafata lacurilor ). Fiecare senzor fiind reglat în 31 de canale, fiecare canal recunoscînd 27 de coduri de identificare care corespund frecventelor de vibratii emise de toate tipurile de elicoptere, avioane cu rotor mobil, blindate si alte categorii de tehnica militara. Senzorii asigura detectia tintei pîna la 15 km, precizia maxima fiind de 2 grade, la o distanta 1,2 km, indicînd si directia sa de deplasare. Bateriile senzorilor asigura functionarea acestora timp de 130 de zile.
Pe autoturismul GAZ-233036 mai este montat un brat telescopic în vîrful caruia este plasata antena radar cu raza de detectie de 40 km si un sistem electrono-optic compus din opt canale asigurate de camera video, camera de termoviziune ( infrarosu ) si de un telemetru laser. Grupa de graniceri mai dispune si de doua mini-avioane de cercetare fara pilot, fiecare cu o autonomie de 60 de minute. Functionarea întregului sistem fiind comandata de la display-uri montate pe autoturismul GAZ-233036 sau individuale, sub forma de laptop-uri. Sistemul Bufnita-SBRM a fost testat în perioada 2013-2015, fiind produs de concernul Diamant-Antey, din Tula. Un sistem Bufnita-SBRM a fost dislocate la baza aeriana ruseasca Hmeymim din Siria, concurînd la apararea terestra a acesteia.
Bufnita-SBRM face parte din mijoacele de cercetare-spionaj de tip MASINT (Measurement and Signature Intelligence) care permit receptionarea si masurarea reflexiei emisiilor (sunete, vibratii, presiune) produse de sistemele de lupta, transmise prin aer, apa si pamînt.
Armata SUA a fost prima care a utilizat senzori acustici (AN/PRS-9) în campania din Vietnam, pentru depistarea camioanelor nord-vietnameze în jungla, pe celebra ruta Ho Si Minh.
Sistemul reprezentînd o adaptare a balizelor de hidrolocatie utilizate de marina militara. Trupele de uscat americane dispun de 8.200 de echipamente din familia BAIS (Battlefield Anti-Intrusion System) produse de firma L-3 Communications si le-au folosit pentru securizarea bazelor militare din Irak si Afganistan. Cele mai performante echipamente fiind AN/GSR-8 (REMBASS II), aflate în dotarea brigazilor Stryker si a Fortelor pentru Operatiuni Speciale.