Președintele Macron justifică măsurile pe care le-a luat, prin sfaturile pe care le-a primit de la oamenii de știință. Dacă ar fi schimbat experții, ar fi avut sfaturi diferite. Covid-19 este astăzi subiect de studiu, nu de cunoaștere.

Epidemia lui Covid-19 trezește neliniști ancestrale. Unii dintre noi brusc percep vecinii noștri, prietenii și familiile ca niște amenințări. Există un risc real să se asiste în scurt timp, la violențe.

În fața unui pericol, oricare ar fi, trebuie mai întâi să rămânem rezonabili și nu raționali. Acestea sunt două moduri foarte diferite de gândire. Nu putem gândi logic plecînd de la date incomplete.

Covid-19 este o boală necunoscută până în prezent, care pare că poate să ucidă până la 1% din populația mondială, dar care până acum nu a ucis decît câteva mii de persoane. Cercetătorii abia încep să o studieze științific. Știm că este cauzată de un virus care se transmite prin membranele mucoase ale feței. Nimeni nu știe cum să prevină răspândirea acesteia, dar fiecare are propria sa preconcepție despre asta.

În funcție de cultura lor, oamenii de știință au sfătuit autoritățile din țările lor în mod diferit:

– Autoritățile chineze au practicat izolarea populației împreună cu o vizită medicală la domiciliu la fiecare două zile. Cei suspectați de a fi infectați au fost duși cu forța la spital. Această metodă empirică corespunde scăderii acestei boli. Acest lucru nu înseamnă că a fost eficace, nici că boala a fost definitiv eradicată.
– Organizația Mondială a Sănătății pledează pentru izolarea populațiilor fără o vizită medicală la domiciliu. OMS presupune că copiii devin purtătorii sănătoși ai bolii și contaminează bunicii la care boala se poate dezvolta acut.
– Autoritățile suedeze încearcă o a treia metodă. Ele consideră că numai persoanele în vârstă trebuie să fie protejate și că nu există dovezi că boala este răspândită de copii. Prin urmare, ei nu practică decît izolarea vârstnicilor, și nu închid școlile, sau întreprinderile.

Care dintre aceste trei școli are dreptate, presupunând că una dintre ele are dreptate? Nu putem ști până când aceste trei metode nu vor fi testate pe termen îndelungat.

Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că niciodată în istorie nu a fost învinsă o epidemie cu carantine, ci doar cu măsuri de igienă. Carantinele nu protejează populațiile în care boala este deja prezentă, ele pot cîștiga doar un pic de timp.

Trebuie să fim atenți la neliniștea care îi determină pe liderii noștri politici să ia măsurile pe care ei le consideră a fi cele mai radicale, adică cele mai traumatizante în comparație cu cele luate deja de vecinii lor. Supra-licitarea acestor măsuri ne învață nivelul de panică al liderilor noștri, nu mijloacele de combatere a bolii.

Mai mult decât atât, ca întotdeauna, unii lideri politici folosesc criza în conformitate cu agenda lor personală.

În ultimii douăzeci și cinci de ani, lumea dezvoltată a cunoscut mai multe episoade de delir colectiv. În timpul crizei vacii nebune, noi am sacrificat vite pe ruguri gigantice; cu ocazia trecerii la anul 2000, am crezut că avioanele aveau să cadă din cer pe capetele noastre; în fața atentatelor din 11-Septembrie, am crezut că barbarii vor distruge civilizația occidentală; etc, etc. După fapte, toate astea sună ridicol. Consultați ziarele vechi și veți vedea credulitatea publicului, nu cea a strămoșilor noștri, ci a noastră, acum câțiva ani.

Occidentul este din ce în ce mai puțin rezonabil și din ce în ce mai dogmatic. Noi am aderat fără ca să ne dăm seama la o formă religioasă de gândire în care am înlocuit presupusa voință divină cu o așa-pretinsă cunoaștere științifică.

Știința nu ne spune mare lucru despre Covid-19, și nimic despre cum să prevenim răspândirea acestuia. Ne aflăm doar în momentul presupunerilor.

Thierry Meyssan
Traducere
Light Journalist