Infanteria rusa la Damasc

Washington a hotarît sa pastreze proiectul de distrugere al Statelor si al societatilor din Orientul-Mijlociu înlargit pe al doilea plan al preocuparilor sale, si de a-si concentra fortele pentru a se opune proiectului chinez al caii matasii. Ceea ce ar fi fost pus în acte de presedintele Donald Trump si Prim-ministrul australian (reprezentînd Britanicii), Malcom Turnbull, pe 24 februarie, la Casa-Alba.

Nu este vorba pur si simplu despre conflictul traditional între Imperiul maritim anglo-saxon pe de o parte, si proiectul comercial terestru chinez pe de alta parte. Dar, de asemenea de pericolul pe care industria chineza îl întîmpina fata de cea al întregii lumi dezvoltate. Spus în mod mai rapid, în timp ce în Antichitate, europenii erau lacomi pentru matasurile chineze, în prezent toti Occidentalii se tem de concurenta vehicolelor chineze.

Beijing renuntînd sa faca sa treaca calea matasii pe traseul istoric de la Mossoul si de la Palmyra, Statele-Unite nu mai au interes sa sponsorizeze jihadistii pentru a crea un Califat calare pe Irak si pe Siria.

Este de asemenea pe 24 februarie ca Rusia si Statele-Unite au prezentat rezolutia 2401 Consiliului de securitate; textul era deja gata din ajun, si despre care nu a fost schimbata nici o vorba, în timp ce se prefaceau ca continuau negocierile.

Adoptata în mod pretins ca raspuns la campania mediatica franceza pentru a salva populatia de la Ghouta, aceasta rezolutie tratata, era în realitate solutia pentru aproape întreaga Sirie.

Ea lasã în suspens chestiunea retragerii trupelor turcesti si americane. Referitor la acestea ultimele, nu este imposibil ca ele sa nu fie reticente fata de faptul de a parasi Nord-Estul tarii. Într-adevar, daca China decidea sa faca sa treaca calea matasii prin Turcia, Washingtonul ar sufla peste carbuni pentru a crea un Kurdistan în teritoriul kurd (daca se admite ca Anatolia din Sud-Est, nu mai este un teritoriu armean de la genocid), si de a taia calea Beijing-ului.

Moscova a deplasat noi avioane la baza sa din Hmeimim, dintre care doua avioane furtive Su-57; bijuterii de tehnologie, pe care Pentagonul nu le imagina operationale, înainte de 2025.

Mai ales, Moscova, care pîna în prezent limita angajamentul sau în Siria, la armata sa Aeriana, si cîteva Forte speciale, a îndrumat în mod secret trupe de infanterie.

În dimineata lui 25 februarie, Armata de la Sol rusa, a intrat alaturi de Armata araba Siriana în Ghouta orientala.

În prezent este imposibil, pentru oricine, sa atace Damascul sau sa încerce sa rastoarne Republica araba Siriana, fara ca sa provoace în mod automat un raspuns militar rus.

Arabia saudita, Franta, Iordania si Regatul-Unit, care constituisera în secret «Micul Grup», pe 11 ianuarie, cu scopul de a sabota pacea de la Soci, nu vor mai putea sa intreprinda nimic decisiv.

Gesticularile ministrilor britanic si francez al Afacerilor Externe, Boris Johnson si Jean-Yves Le Drian, nu pot masca noul acord între Casa-Alba si Kremlin, asa cum legalitatea internationala a prezentei militare ruse si actiunea ei în favoarea prizonierilor civili ai jihadistilor.

Ei nu pot spera sa puna sub semnul întrebarii acest acord, asa cum tarile lor respective au facut-o în Iulie 2012, deoarece, atît situatiile de pe teren cît si cele din lume s-au schimbat.

Daca va fi necesar, noi ne vom preface cu totii ca nu stim ca cele doua factiuni armate prezente în Ghouta orientala (cea pro-saudita si cea pro-qatara), depindeau de Al-Qaïda. Ele vor fi exfiltrate în mod discret. Ofiterii lui MI6 britanic si al DGSE franceza (care actionau sub acoperirea ONG-ului Medicii fara frontiere), vor fi repatriati.

Razboiul nu sa terminat pe ansamblul teritoriului, însa el sa terminat deja la Damasc.