Unde este angajamentul antinuclear al lui Luigi Di Maio?

Există, în sfârșit, un Ministru al Afacerilor Externe care se va strădui să facă să adere Italia, la Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare? În 2017, noul Ministru Luigi Di Maiok, a semnat Jurământul Parlamentar al ICAN, coaliția internațională onorată cu Premiul Nobel pentru Pace [1].

În acest mod, liderul politic al Mișcării 5 Stele - actualul Ministru al Afacerilor Externe - s-a străduit să "promoveze semnarea și ratificarea acestui Tratat de relevanță istorică" din partea Italiei. Angajamentul ICAN de asemenea a fost semnat de alți miniștri actuali 5 stele - Alfonso Bonafede (Justiția), Federico D ’ Incà (Relațiile cu Parlamentul), Fabiana Dadone (Administrația Publică) - și alți parlamentari ai lui M5S, ca Roberto Fico și Manlio Di Stefano.

Cu toate acestea, există o problemă. Articolul 4 al Tratatului, stabilește: "Fiecare Stat Parte, care are pe teritoriul său, arme nucleare, deținute sau controlate de un alt Stat, trebuie sa asigure scoaterea rapidă a acestor arme". Pentru a adera la Tratatul ONU, Italia trebuie, deci, să solicite Statelor Unite, eliminarea de pe teritoriul nostru, a bombelor nucleare B-61 (care încalcă deja Tratatul de Neproliferare) și să nu instaleze noile B61-12, nici alte arme nucleare.

De fapt, cum Italia face parte din țările care (așa cum declară propria NATO) “furnizează Alianța cu avioane echipate pentru a transporta bombe nucleare, asupra cărora Statele Unite mențin controlul absolut, și personalul instruit în acest scop”, pentru a adera la Tratatul ONU, Italia trebuie să solicite sa fie scutită de această funcție. Solicitările de neconceput din partea celui de-al doilea Guvern Conte, care, ca si primul, consideră Statele Unite un "aliat privilegiat".

Aici sunt arătate scrisorile. Angajamentul ICAN a fost semnat în Italia de mai mult de 200 de parlamentari, majoritatea din Partidul Democrat și din M5S (aproximativ 90 fiecare), partidele actuale guvernamentale. Cu ce rezultat?

Pe 19 septembrie 2017, cu o zi înainte ca Tratatul sa fie deschis pentru semnare, Camera a aprobat o moțiune PD (votată de asemenea de Forza Italia și Fratelli d ’ Italia), care angaja Guvernul Gentiloni sa "evalueze posibilitatea de a adera la Tratatul ONU". La rândul lui, M5S, nu cerea aderarea la Tratatul ONU, și deci, eliminarea din Italia, a armelor nucleare ale SUA, însa de "a declara indisponibilitatea Italiei de a folosi arme nucleare, și de a nu achiziționa componentele necesare pentru a face avioanele F-35 adecvate pentru transportul armelor nucleare”. Adică, ca F-35, concepute pentru atacurile nucleare, în special cu B61-12, sa fie utilizate de Italia, ca un fel de securitate care împiedică utilizarea armelor nucleare.

În ziua urmatoare, Consiliul Atlanticului de Nord, cu întregul consens italian, a respins și a atacat Tratatul ONU. El fusese semnat, până la acel moment, de 70 de țări, dar, datorita presiunii SUA/NATO, a fost ratificat numai de 26, deși sunt necesari 50, pentru ca acesta să intre în vigoare. Același lucru s-a întâmplat și cu Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, distrus de Washington. Atât în NATO, cît și în EU, și la ONU, primul Guvern Conte s-a aliniat cu decizia SUA, dând lumină verde instalării a noi rachete nucleare ale SUA în Europa, inclusiv în Italia.

Angajamentul solemn subscris de PD, 5 Stele si altii, s-a dovedit a fi astfel, dovada faptelor, o oportunitate demagogică pentru a colecta voturi. Dacă pentru cineva nu este așa, să o arate cu fapte.

Din cauza "legăturii indispensabile cu Statele Unite", reiterat ieri de Conte în discursul său din Cameră, Italia este lipsită de suveranitatea sa, și transformată în prima linie a strategiei nucleare SUA. Cu consimțământul și tăcerea complice multipartidară.