Ce se gaseste în spatele atacului Statelor-Unite contra smartphone-urilor chinezesti

Dupa ce a impus tarife grele marfurilor chinezesti ajungând la 250 de miliarde de dolari, președintele Trump în G-20, a acceptat un "armistițiu", amînînd alte măsuri imediate, înainte de toate, deoarece economia SUA este atinsă de represaliile chinezești. Dar, în plus de pretextele comerciale, există motive strategice.

Sub presiunea Pentagonului și a agențiilor de servicii secrete, SUA a interzis smartphone-urile și infrastructurile de telecomunicații ale companiei chineze Huawei, sub acuzatia ca pot fi folosite pentru spionaj și presioneaza aliații să facă același lucru. Ei avertizează, mai ales, Italia, Germania și Japonia, țările cu cele mai importante baze militare SUA; și în pericol de spionaj chinezesc sunt aceleași agenții de servicii secrete SUA, care au patruns, timp de ani de zile, comunicațiile aliaților în special, Germania și Italia. Apple-ul american, în timpuri, un lider absolut al sectorului, a fost depășit în vânzări de către Huawei (proprietatea acestei companii aparține angajaților, în calitate de acționari), ridicat la locul al doilea în clasamentul mondial, dupa Samsung sud-coreean, care reprezintă o tendință generală.

Statele Unite a căror supremație economică se bazează în mod artificial pe dolar, până în prezent principala monedă a rezervelor monetare a comertului mondial - sunt, de fiecare data, depășite din ce în ce mai mult de China, fie în capacitate, fie în calitate productivă. "Occidentul – scrie New York Times "- era încrezător că aproximarea chineză nu avea sa funcționeze. Au trebuit doar să aștepte și încă așteaptă. China proiectează o vastă rețea globală de comerț, investiții și infrastructuri, care vor remodela obligațiunile financiare și geopolitice. " Acest lucru se verifica în special, nu numai de-a lungul Noii Cai a Matasii, pe care China o concretizeaza în 70 de țări din Asia, Europa și Africa.

“New York Times” a examinat 600 de proiecte efectuate de China în 112 țări, între care:
–  41 conducte de petrol si de gaz
–  199 centrale, în special hidroelectrice (dintre care, sapte baraje în Cambodgia, care furnizeaza jumatate din necesitatile de electricitate ale tarii);
–  203 poduri, sosele si cai ferate, în afara de diferite porturi importante în Pakistan, în Sri Lanka, în Malasia, si în alte tari.

Toate acestea sunt considerate la Washington, ca o “agresiune fata de interesele noastre vitale”, asa cum subliniaza Pentagonul în “Strategia de Aparare a Statelor-Unite ale Americii, în 2018”. Pentagonul, clasifica China ca fiind “un concurent strategic care foloseste o economie de prada, pentru a-si intimida vecinii”, uitînd seria de razboaie conduse de Statele-Unite, si de asemenea împotriva Chinei, pîna în 1949, pentru a jefui tarile de recursurile lor. În timp ce China construieste baraje, cai de fier si poduri utile nu numai pentru reteaua sa comerciala, dar de asemenea pentru dezvoltarea tarilor în care sunt produse; pentru Statele-Unite, barajele, caile de fier si podurile, sunt primele tinte pentru a fi distruse.

China este acuzata de Pentagon de “ a voi sa-si impuna în scurt timp hegemonia în Regiunea Indo-Pacific-ului, si de a voi sa surprinda Statele-Unite, pentru ca în viitor, sa atinga predominanta globala”, împreuna cu Rusia, acuzata de a voi “sa fragmenteze NATO-ul” si sa rastoarne procesele democratice, în Crimeea si în Ucraina Orientala”. De aici “incidentul” din Strîmtoarea de la Kerch, provocat de Kiev sub directia Pentagonului, pentru a întrerupe întîlnirea Trump-Putin la Summitul lui G-20 (asa cum sa întîmplat), si sa faca sa intre Ucraina în NATO, în care ea este membra de facto. “Competitia strategica pe timp îndelungat cu China si cu Rusia” este considerata de Pentagon, ca fiind “prioritatea principala”. Pentru acest scop, “vom moderniza fortele nucleare, si vom întari Alianta transatlantica a NATO-ului”.

În spatele razboiului comercial, se pregateste razboiul nuclear.