Să ne amintim că cel puțin Statele Unite și Israel au planificat și realizat. în comun, lovitura de stat de la Kiev din 2014. În zilele care au precedat incidentul din strâmtoarea Kerci, avioane de recunoaștere din ambele țări au fost localizate în zonă. Avionul SUA a operat în colaborare cu grupul aero-naval al portavionului USS Harry Truman, care era pregătit să intervină. Deci, totul s-a întîmplat ca și cînd Washingtonul și Tel Avivul ar fi pregătit împreună evenimentul. Coincidență sau planificare ?
Este foarte ușor pentru o aeronavă-pirat să saboteze infrastructura unui mare aeroport, scoțînd din funcțiune pistele, provocînd explozii în terminale, aruncînd în aer aeronavele staționate la sol, etc. Conform Convențiilor internaționale, cînd o aeronavă începe procedura de aterizare dar n-a solicitat în prealabil survolul spațiului aerian al unui stat și nici aprobarea pentru aterizare pe acel aeroport, devine aeronavă infractoare. De aceea, aeronava este automat interceptată de avioanele de vînătoare. Atunci cînd aeronava este una de stat, adică militară, a pazei de coastă sau a poliției, statul căruia îi aparține este considerat agresor.Tot Convențiile internaționale sunt cele care obligă statele semnatare să pedepsească și tentativa de act ilicit.
Prin comparație, podul și strîmtoarea Kerci sunt supuse acelorași reguli. Incidentul petrecut pe 25 noiembrie este cunoscut și nu-l mai relatez. Reacția trimisului special al SUA în Ucraina, dl. Kurt D Volker a fost aceea a unuia care nu respectă nicio convenție internațională : ”Rusia limitează desfășurarea traficului maritim, atacînd și împiedicînd vase pașnice ucraiene să călătorească spre un port ucrainean”. Remarcabil faptul că Rusia a pierdut cîteva ore, fugărind vedetele rapide ”pașnice” ale armatei ucrainiene, la intrarea în strîmtoarea Kerci. Încercînd să rezolve problema pe cale diplomatică. În contrapartidă, în cele două războaie din Golf, avioanele militare ale SUA au bombardat și scufundat ”preventiv”, aproximativ 100 de nave irakiene, în apele teritoriale irakiene, înainte ca acestea să afle că flota SUA urmează să înceapă invazia Irakului.
Elicopterul rusesc KA-52, de cercetare și atac care a monitorizat din aer evoluția situației din zona strîmtorii Kerci, este dotat cu tunul de bord 2A42-1, calibru 30 mm, cu cadența de 500 proiectile/minut și cu două blocuri UB-32/57, cu 64 de proiectile reactive S-5 M. Dacă Rusia ar fi avut aceași atitudine ca și SUA, cele două mici nave ucrainiene, înarmate dar neblindate, cu deplasamentul de 50 t, erau făcute sită și scufundate în primul minut.
Se nasc cîteva controverse :
1. Două din cele trei mici nave ucrainiene implicate ( Berdyansk și Nikopol ) sunt din clasa Gyurza-M și au ca bază portul Odessa. Din iulie 2018, alte două nave din aceași clasă ( Lubny și Kremenchuk ) au intrat în dotarea marinei militare ucrainiene, avînd ca bază, portul militar Berdiansk din marea Azov. Navele din clasa Gyurza-M sunt construite la fabrica de armament Kuznya na Rybalskomu din centrul orașului Kiev. Fabrică controlată de miliardarul -președinte al Ucrainei, Petro Poroshenko. Toate cele patru nave fiind transportate de la fabrică la bazele lor, pe șosea, folosind trailere auto. De ce a trebuit ca Ucraina să forțeze lucrurile acum ?
2. Pe 5 noiembrie, un avion rusesc Su-27 a interceptat un avion de cercetare ELINT american de tip EP - 3, care opera în apropiere de apele teritoriale ale Crimeei. Pe 19 noiembrie un avion de cercetare ELINT israelian Gulfstream G-550 Nachshon Aitam ( indicativ Flight 537 ) a survolat marea Neagră orbitînd în jurul strîmtorii Kerci. Incidentul din strîmtoarea Kerci a fost monitorizat din aer, pe perioada întregii zile, de două avioane de cercetare SIGINT americane. Unul de tip RC-135V, seria 64-14841, indicativ JONAS 21, cu baza la Souda Bay, în insula Creta care a evoluat deasupra țărmului mării Negre, aproape de Crimeea. Al doilea a fost o dronă de mare altitudine, de tip RQ-4B, seria 11-2047, indicativ FORTE10 care a zburat în estul Ucrainei și în apropiere de marea Azov. RQ-4B este operat de la baza navală americană Sigonella, din insula Sicilia.
3. După aplicația NATO ”Trident Juncture 18”, portavionul american Harry Truman a fost redirecționat în marea Mediterana. Aici a format un grup de lovire ( CSG ) împreună cu trei distrugătoare din clasa Arleigh Burke și un crucișetor din clasa Ticonderoga. Portavionul american Harry Truman are la bord 90 de avioane de luptă și elicoptere și a început un exercițiu de luptă neplanificat anterior. În sprijinul CSG operează de la baza din Sigonella un avion de cercetare P-8A seria 168859 care are ca zonă de responsabilitate estul Mediteranei, marea Egee și marea Neagră. Tot în folosul CSG este utilizat același avion de cercetare EP-3 seria 157316, indicativ AS17, care a fost interceptat de ruși la data de 5 noiembrie, pe coasta Crimeei și care decolează de la baza Souda Bay în insula Creta.
Adepții teoriei conspirației spun că nu e vorba de coincidențe, incidentul din strîmtoarea Kerci ar fi fost pregătit din timp, fiind un act premeditat. Ucraina fiind împinsă de la spate de SUA să provoace Rusia la o ripostă armată, oferind ocazia CSG formate în jurul portavionului Harry Truman să lovească obiectivele militare rusești din peninsula Crimeea. Și că doar reținerea de care a dat dovadă Rusia ar fi împiedicat escaladarea, de care avea nevoie SUA ca să intervină.